Cercurile
literare aduc o mare contribuţie la descoperirea şi stimularea talentelor,
aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru
literatură, istorie, fizică, matematică, etc. şi artă în general, la
evidenţierea valorilor autentice.
Avînd în vedere că la cercuri se înscriu elevii cei
mai dotaţi sau cu reale înclinaţii în domeniul respectiv, activitatea acestora
trebuie să fie orientată spre dezvoltarea spiritului de creativitate. Selecţia
membrilor cercului se face pe bază de observaţii, producţii proprii. În cadrul
cercurilor nu se pot repeta teme incluse în programa şcolară, după cum nici
activitatea din cerc nu poate lua
aspectul unei meditaţii sau consultaţii organizate în şcoală. Prima cerinţă în
organizarea acestor cercuri este să se aleagă judicios obiectivele ce se vor
urmări, ţinînd seama de nevoile, de particularităţile elevilor şi activitatea
lor în clasă.
În conceperea,
organizarea şi desfăşurarea activităţilor s-a ţinut seama de înclinaţiile şi
preocupărilor elevilor, de posibilităţile de realizare pe care le au ei, fără a
fi supraîncărcaţi. Dacă activitatea în cercuri pleacă de la o bază
motivaţională, fondată pe pasiunile elevilor, ea reuşeşte să-i atragă şi să-i
mobilizeze. Se urmăreşte ca iniţiativa, acţiunile variate şi atractive să fie
trăsături specifice ale muncii în cerc, profesorul îndrumînd cu tact, discreţie
şi competenţă întreaga activitate.
Formele de activitate variază în funcţie de
dezvoltarea şi pregătirea elevilor, de obiectivul urmărit şi de tema propusă,
dar ṣi de disciplina de studii. În pregătirea acţiunilor antrenăm toţi membrii
cercului, de la adunarea materialului documentar (bibliografii, date,
fotografii) la întocmirea unor planşe, postere, portofolii, albume, expoziţii
legate de specificul temei sau acţiunii ce are loc.
Dau exemple de
modalităţi specifice ale „socializării” activităţii cercului – bun prilej în
acelaşi timp de a pune în valoare talentul şi dorinţa de afirmare a membrilor
săi:
·
creaţii literare: compunere, povestire, poezie,
interviu imaginar pe diferite teme;
·
schimburi de scrisori, ilustrate şi fotografii cu elevii;
·
călătorii imaginare pe harta lumii;
·
expoziţii de desene şi afişe pe diferite teme
literare;
· şezători literare;
· audiţii muzicale;
· acţiuni consacrate unor evenimente deosebite (15
ianuarie, comemorarea lui G. Vieru, 24 februarie, 1 martie – Ziua mărţişorului,
Ion Creangă);
·
medalioane literare;
·
expoziţie de carte (de ex. „Un mărţişor cu poveşti”,
„Dor de Eminescu”);
·
concursuri literare (de ex. „Oameni, locuri şi personaje”);
· dramatizări;
· proiecte de grup.
Activitatea
cercurilor de creaṭie este formarea de valori şi atitudini. Înţeleg, aşadar,
existenţa cercurilor absolut necesară şi văd în activitatea lor, nu atît o
achiziţie de cunoştinţe sau competenţe cît o construire de sine. Nu interesează
primordial, a produce, prin aceste activităţi, nişte decodori buni, care, aşa
cum spunea Simona Popescu în Exuvii,[1] să
„analizeze stilistic diverse poezele
clasice cu detaşarea celui care studiază anatomia corpului uman pe mulaje de
plastic”, ci a fi capabili de reflecţie, de a avea un orizont pe baza
căruia să producă legături creative, originale, neaşteptate şi neprogramate şi
de a împărţi celorlalţi bucuria lecturii și comunicării.
Consider că prin intermediul cercurilor de literatură
încercăm să vedem copilul şi dincolo de catalog, teste, să-l educăm învăţîndu-l să se autoeduce, să se instruiască prin
autoinstruire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu